mardi 31 décembre 2013

L’église catholique : Le plus grand acteur politique de 2013

Thierry Uwamahoro

Thierry Uwamahoro
Si on me demandait le plus grand événement politique de l’année 2013 au Burundi, je citerai la déclaration de la conférence des évêques catholiques du Burundi en rapport avec le projet de modification de la Constitution. L’église du Pape François 1er, à travers les voix toujours rassurantes et apaisantes de ses monseigneurs, est sortie du silence pour dire qu’elle était carrément et catégoriquement du côté du respect des Accords d’Arusha. Cette déclaration a changé la donne dans les calculs du Cndd-Fdd et pourrait bientôt bloquer toute voie non-consensuelle de modification de la Constitution. 

Au départ, le Cndd-Fdd avait deux voies de modification de la Constitution : l’assemblée nationale ou un referendum populaire. Si l’assemblée nationale ne pouvait pas recueillir les 4/5 de voies requises pour modifier la constitution, la voie référendaire semblait plus sûre pour que le OUI l’emporte sur le NON. Etant donné la popularité du Président Nkurunziza, l’implantation profonde du Cndd-Fdd, et la présence des Imbonerakure pour « décourager » les prêcheurs du ‘non’, 50%+1 pour la modification de la constitution semblait une promenade au parc. Vous vous rappellerez qu’Edouard Nduwimana avait d’ailleurs informé les bailleurs réuni à Bujumbura que le gouvernement burundais avait déjà calculé le budget nécessaire pour ce referendum.

Ça c’était avant l’entrée de l’église catholique dans la danse. 
Quoique géographiquement hyper-présent sur le territoire burundais, le Cndd-Fdd sait très bien qu’il dispose moins de permanences que les cathédrales, paroisses, succursales et autres yagamukama de l’église catholique. Allez à l’encontre de l’église catholique pourrait être un suicide politique, surtout quand le message véhiculé par les évêques est un message de PAIX : garder les Accords d’Arusha car ils sont les seuls à garantir la paix tant chèrement acquise. Le Cndd-Fdd pouvait s’en foutre des propos de l’ADC et de la société civile. Mais avec l’église catholique, la donne change tout simplement, et complètement. Si le Cndd-Fdd tentait de forcer et qu’il perdait le referendum, ça serait une douche froide qui aura même des répercussions sérieuses pour 2015. L’apparence (fondée ou non) du Cndd- Fdd comme parti politique imbattable disparaitrait avec la rosée du lendemain du referendum. Or, il faut garder cette apparence.

Ainsi, il n’y a que la voie de l’assemblée nationale qui reste. Là-bas, le Cndd-Fdd doit conjuguer avec les autres groupes parlementaires. Il n’a pas cette majorité écrasante (si pas arrogante) de bulldozer  toute opposition et de faire avaler amèrement ses propositions aux « mujeris » qui n’ont qu’à aboyer quand la caravane à l’aigle noire passe.  Quatre voix protègent le consensus du 20 décembre. La force morale de l’église catholique burundaise se trouve derrière les groupes parlementaires qui cramponnent sur le respect des Accords d’Arusha pour la PAIX et la RECONCILIATION et qui détiennent les quatre voix.
D’un coup, le tout-puissant Cndd-Fdd se trouve coincé par l’église du Tout-Puissant.

1 commentaire:

  1. Thierry,ugize neza kwibutsa abasoma ino blog iryo jambo ryashikirijwe n'Inama y'Abepiskopi Gatolika b'i Burundi. Ahubwo vyoba vyiza Abepiskopi bongeye gusoma iryo tangazo kuri uyu w'Imana 05/01/2014 kugirango Abarundi bibuke. Ikintu kitugora cane turibagira aho twavuye!!! Navuganye n'umuntu ari mu mugambwe uri ku butegetsi ku vyerekeye ihindurwa ry'ibwirizwa nshingiro aca ambwira ati erega twese ukuri turakuzi neza ko Umukuru w'igihugu cacu agomba asozere mandats zibiri, ati ariko muri Africa ubutegetsi buraborera kandi abasavyi nibo bama bononera abatwara bababwira ko hataragera kuva ku butegetsi. Ati ariko ibibabaje ni uko niyo vyagenda nabi vyose bizoturwa umukuru w'igihugu abamusutse mu kaga bijandajandira. Ikindi naco ni uko abasunika iciyumviro co guhindura ibwirizwa nshingiro ni abashaka kwikingira kuko batinya kubazwa ivyo bakoze mu gihe abatwara igihugu bohinduka n'ubwo umugambwe uri ku butegetsi woguma mu kibanza ca mbere. Aha rero, umukuru w'igihugu yari akwiye kwigobotora mu vyara vy'abamuhenda bashaka kumuta mu rudubi bamubwira ngo vyose birashoboka, ngo akarere barakabona neza, ngo abarundi bari inyuma yiwe. Erega hari igihe abantu benshi baja inyuma y'umuntu ngo baramushigikiye ariko batari mu kuri. Ndazi ko nawe nyene azi ukuri kw'ibintu, nagerageze acecekeshe abo basavyi, ahumurize igihugu.Niyo yabikora gutyo azoba akarorero keza katigeze kubaho mu gihugu cacu.Ubwiwe yaravuze ko ariwe mukuru w'igihugu wa mbere yatowe n'abenegihugu asozereye mandat ya mbere, yarongeye arakengurukira Umukama igihe abarundi basubira kumwizigira muri 2010 agatangura manday ya kabiri. None yohakana ate ibntu yashimiye Imana amakungu arorea?????Ubu rero, niyitonde, azosozere neza imyaka yiwe 10 hanyuma akinjure, azoca aba rurangiranwa mu makungu kuruta uko ari ubu, kuko azoba ashingiye intahe ukwubahiriza Itegeko rikuru ry'ayandi mu Burundi kandi n'abafise ivyo bamunegura ntibazosubira kuronka vyinshi bamwagiriza kuko iciza azoba akoreye igihugu kizoba kiruta utunenge twoba twaribonekeje mu burongozi bwiwe. Perezida Petero Buyoya niwe à deux reprises yahatswe kurwa mu mitego isa n’uyu uhanamiye mazina yiwe: muri 1993 inyuma y’amatora abari hafi yiwe bagomba ko ahindura ivyavuye mu matora ngo acuranure amasandugu avuge ko ariwe yatsinze ariko aranesha inyosha mbi; muri 2002 inyuma y’ikiringo ca mbere c’intwaro mfatakibanza bamwe mu bari hafi yiwe bashatse ko ahindura amasezerano ya Arusha ngo akomeze agume ku butegetsi inyuma y’amezi 18 mu gihe amasezerano yavuga ko azoca abisa uwari Icegera ciwe Domisiyo Ndayizeye. Igihe hari impari zigomba gusa n’izo turimwo muri iyi misi, twese turibuka ijambo Dr. Yohani Minani yari arongoye Inama Nshingamateka yabwiye Perezida Petero Buyoya ko atohirahira ngo arenge ku ndahiro. Ico gihe Perezida Buyoya yaratahuye ibimenyetso vy’ibihe aca arubahiriza Amasezerano y’Amahoro y’i Arusha, amasezerano Abarundi bashitseko barushe ku wa 28/8/2000. None rero na Perezida wacu wo muri kino gihe nagerageze, ntarenge indahiro, nagendere ibanga nk’uko yamye, aho yamenya ko igihe kigeze co kuganira na Leta no gutera igikumu ku masezerano yo guhagarika intambara mu 2003 imbere y’uko abo bari kumwe ku rugamba babitahura, none ubu akaba yarabironkeye agahembo n’agateka gakomeye, n’ubu nasubire afate ingingo yo gukiza igihugu c'Imana, azobironkera iteka riruta iryo amaze kuronka.

    RépondreSupprimer